duminică, 25 octombrie 2009

ISTMUL






Si-n noaptea care va sa treaca,



cu vise dulci si ingeri zambitori



eu stau si-astept pana in zori



lumina soarelui prin nori



sa se petreaca.





Nu voi pleca de langa tine



chiar de va fi un cataclism



si chiar de-as fi plin de cinism



forma-vom intre noi un istm



c-asa e bine





Nu ca ne-ar fi bun la ceva



n-afara de a ne sustine



dragostea care ne-o mentine



prin limba de pamant ce vine



in mana mea





Si nici ca se va cere-n veac



o alta intrebuintare



ca ce pe care chiar o are



sa NE mentina peste zare



omule drag

Un comentariu: